Haz de necaz

Ca fapt divers, saptamana trecuta am descoperit ca netul e bantuit de fantome, si pentru a nu stiu cata oara lumea e prea mica pentru mine. Adica m-am saturat de coincidente care fac ca dintre milardele de oameni de pe planeta asta eu sa ma-mpiedic de cei (2, 3, maxim 5) pe care nu-i suport.

Anyway, lasand fantomele cu viata lor, ca oricum nu se ridica la rangul de oameni, azi mi-am descretit fruntea vorbind la telefon cu cineva din Pakistan. In interes de serviciu, nu de vacanta:) O sa redau o parte din convorbire in engleza, ca e mai funny:))) O sa-mi denumesc persoana de contact "Paki" ca si-asa nu-i mai tin minte numele si oricum l-as scrie gresit chiar daca l-as mai sti...

paki: So can you give me your e-mail address pls?
marmota@work: sure....

paki: And what is your name again?
marmota@work: Anca
paki: Ah, you are from China:)
marmota@work: No, I'm not from China..... (timp in care muream de ras de una singura)
paki: Then you are from Malaezia?
marmota@work: No...
paki: But can I ask you where you are from?
marmota@work: I'm from Romania.....
paki: But you said you are calling from the Belgian office...
marmota@work: Yes, that's right. I work here...
paki:

Cred ca l-a cam depasit:))))

Asta-i partea amuzanta, necazul e ca nu-i deloc usor sa te-ntelegi cu pakistanezii....

Prieteni vechi

O petrecere fara dans, cu care mi-am umplut noaptea de sambata. Dar tot am fost dragut, am revazut niste colege Erasmus din Belgia, pe care le-am cunoscut acum 3 ani in Suedia. Pe una n-o mai vazusem din 2003, cu celelalte m-am mai intalnit pe-aici...
Cert e ca noi romanii avem alt fel de-a petrece...si ne distram si altfel decat conversandu-ne o noapte intreaga...Noroc ca erau multe de povestit!

PTO....Traiasca acronimele!

Azi am auzit ca cineva (persoana importanta, de care chiar aveam nevoie, of) e in PTO, deci e cam greu de contactat. Si cand am descoperit ca PTO-ul dureaza pana la inceputul lui noiembrie, imi venea chiar sa-i plang de mila...Cine stie ce misiune grea ascunde PTO-ul asta, cine stie pe unde tre sa calatoreasca omul, cate probleme trebuie sa rezolve, cat de stresat trebuie sa fie in perioada asta si cate de importanat e prezenta lui acolo, in misteriosul loc unde se produce PTO-ul...

Tot azi m-am lamurit si ce inseamna si m-am amuzat de mine. Cred ca acronimele mi-au spalat creierul...ca doar orice acronim in plus face viata mai frumoasa si dezvolta serios memoria. Deci uite inca unul! If you are in PTO inseamna ca esti fericitul posesor de Personal Time Off. Era parca mai simplu holiday, suna chiar a holiday, nu a acronim impleticit prin cabluri si retele....

Recomandari

Cum eu am fost cam inceata zilele astea (ca toate marmotele transformate in camile), am niste linkuri unde zic eu ca merita sa faceti o vizita...

Ca tot am scris de mancare si de slabit, ei bine, forget about it: gustories.blogspot.com.

Si cum eu mi-am suprimat pozele (intentionez sa le pun la loc, macar de dragul vremurilor in care aveam timp de calatorit), aici o sa descoperiti niste fotografii speciale, adica nu de-alea de genul Marmota din fata, Marmota din profil, Marmota la mare, Marmota la castele, Marmota zambind, Marmota in vacanta, etc...
http://www.fotothing.com/vioricoo/

Reteta de slabit si magar de companie

Studiaza jurnalism si comunicare si ia-ti un job la o firma de IT. Poti slabi pana la 3 kile in 3 saptamani. E simplu: fara regim, fara restrictii de dulciuri. Poti combina orice: cartofi prajiti cu carne, branza, prajituri, paine, fainoase, doesn't matter. Agentul activ numit stres elimina toate depunerile:)

Ieri am vazut un magar suparat in Carrefour. Asa de suparat era, ca-mi venea sa-l cumpar si sa-i fac viata mai frumoasa decat cea de-acolo, de pe raftul cu baba cloanta si dovleacul de Halloween. Ce bine ne-am fi impacat noi doi...el magarul cu urechi pleostite si ochi tristi si eu, camila de birou cu cocoasa promitatoare si cearcane de somnambul. De fapt, parca eram marmota...

Flori pt Marmotzica

Dupa ce m-am foit trei sferturi de ora dupa un loc de parcare, mi-am suit laptopul in lift si-am urcat pe scari pana la usa de care mi-a fost dor toata ziua, am vazut ceva ce-mi lipsea de mult timp. Flori. Un buchet imens. Primul gand a fost ca e o greseala. Dar...hmm...cine sa-i trimita flori indianului de la celalalt etaj? Sau mi-a trimis el mie, hi, hi, hi? Doar nu mai are nimeni acces in cladire...Decat tipul cu magazinul de la parter, dar ce treaba are el cu florile....Sa fie atunci cadou de la distanta de la motanul zbarlit?

Toate astea-mi treceau prin minte val-vartej, pana am ajuns sa citesc biletelul. Erau de la SEFUL motanului zbarlit. Semn de recunostinta pt "your support and understanding".

Recunosc ca nu prea le merit...
Support...ha ha, n-as incuraja pe nimeni sa plece in Pakistan 2 saptamani, mai ales cand e vorba de motanul zbarlit, si mai ales cand asta inseamna sa raman singura-singurica pentru atata amar de vreme:)...
Si understanding...nici aici n-am excelat. Doar sunt femeie:)

Dar important e ca eu am flori. Si motanul zbarlit are un sef super.
Iar de maine am din nou cui sa-i predau masina pentru ture de parcare. Hi, hi, hi, hi

O, ce seara minunata!

In seara asta l-am vazut din nou. La fel cum il stiam. Cu mustata lui de Bran, dungile palite din tricou si parfumul de sudoare amestecata cu vopsea. Am stat langa el trei ore. Si-o tin pe-a mea, nu-nteleg Ruski, capisci?

Deci mi-am reluat cursurile de olandeza si locul in banca, langa zugravul meu zidar din Cecenia...

Weekend related - special pt Roxana

Weekendul asta am incercat sa-mi adun fostii colegi de la master. Inainte de asta a trebuit sa-i provoc sa treaca prin incercarea de a gasi loc de parcare in centru, sambata. Hi, hi, hi, hi....Faza e ca au si reusit. Cand spun ca numai eu am ghionion cu locurile de parcare....Si am gasit si motiv de petrecareala...ziua mea, ca doar cu ei n-o sarbatorisem inca:))) Ce dac-au trecut 2 saptamani de cand a fost, cu-atat mai frumos, petrecere prelungita!!!!
N-am fost romanca in minoritate, pentru ca au venit inca 2 prietene care ratasera o intalnire precedenta. Prilej pentru Daniela de a stabili un nou timp record la vopsit! Bravo, tot blonda sunt:)

Pacat ca unii din fostii mei colegi nu au obiceiul sa mearga noaptea in cluburi. Rau fac, zic eu....Adica sa vii pana-n orasul meu plictisitor doar pentru cateva ore...Fara sa treci tu prin La Rocca...

La Rocca e unul din locurile pentru care imi place Belgia. Nu e muzeu, nu e restaurant, nici piatra de expozitie, ci club cu muzica de-aia bum bum bum, cu ciocanele care te bat relaxant in cap. Acolo pot sa ascult si sa dansez in voie pe muzica house. Adica ma poti lasa toata noaptea si nu ma plictisesc, e la fel de frumos ca in Kristal...Doar ca in La Rocca nu vin asa multi figuranti cum se intampla in Kristal in Bucuresti. Asa ca ti-e mare mare dragul sa mergi intr-un loc cu muzica preferata si putini snobi pe metru patrat.

Cred ca sunt printre cei 1% oameni pe care muzica house ii relaxeaza in loc sa le dea dureri de cap. Deci noaptea mea de sambata a fost una de relaxare. Si il compatimesc sincer pe motanul zbarlit care a trebuit sa-si petreaca weekendul in hotel...Las ca recupereaza el, in timp ce eu o sa fiu cea care munceste in weekend.
Da, da, cam asta ma asteapta...vremuri grele, mon cher....Macar mi-am luat portia de house pe luna asta...

N-am poze, sorry:(

Monotonie si altele...

Orasul meu e invadat de monotonie in fiecare toamna.
Nu-mi place muzica de pian. Nu? Nu spune asta pana nu asculti ce-am eu acum in casti. Ce? Iti trimit acum...Da, ploua in melodia asta...e exact orasul meu toamna...Vad raul si luminile care se nasc si mor in el. Si-ncepe sa-mi placa monotonia uda.

Try it: Yann Tiersen - Comptine d'un autre ete (din Amelie Poulain)

Talentul meu

Am si eu un talent. De-a ma lega la cap fara sa ma doara...Nu stiu cum sa renunt la el sau sa-l schimb cu altul mai folositor...

Fapt divers

Tot apropos de marmotele singure...in ultimele doua saptamani mi-am dat seama ca esential la pranz in zilele de lucru nu este numai CE mananci, ci si CU CINE mananci. Si tot caut compania unor oameni care VORBESC, adica articuleaza cuvinte si formeaza propozitii enuntiative, complexe, afirmative, sau negative, interogative si de alte feluri. Si daca se poate, in engleza, altfel e ca si cum ar tacea...Pentru ca nimic nu e mai monoton decat sa auzi cum zangane cutitul si furculita in farfurie, sa mesteci fara sa zici nimic, sa te uiti in jur, la ceas, la farfurie, iar in jur, in spate, sa mai iei o gura de Cola, sa vezi cum iti mai zambeste unul, altul de departe si sa te gandesti cu ura la cine-a fost atat de neinspirat sa lanseze chestia cu "la masa nu se vorbeste". Las ca stiu io, facultatea aia de inginerie te introverteste de la prea multa cablarie (asa numeste o marmota fara studii ingineresti lucrurile legate de cabluri), si prea multa tehnicaraie (asa numeste aceeasi marmota tot ce se lega de tehnica). Si-asa uiti ca-n clasele primare ai invatat sa vorbesti: Ana are mere. Poate varianta belgiana ar fi: Afara ploua.

Azi am avut partener bun de conversatie, cu sange de grec. Si-am vorbit asa de mult, ca la un moment dat cei de la masa vecina s-au intors sa se uite la noi. De parca ar fi interzis sa mai si zici ceva in timp ce mananci...La un moment dat chiar vroiam sa-i intreb daca vorbim prea tare sau...

Ii am pe lista si pe romani. Pe lista cu cei langa care n-auzi zanganit de tacamuri, doar sunt romani:) Ramane doar sa ne sincronizam cu orele de pranz...

Si fara nici o legatura cu asta...am decis ca oricum n-are rost sa mai fac prea mult individual training in weekend. Deja am umplut juma de caiet cu explicatii si mai am si un dosar stufos cu nspe documente si template-uri pe care creierul meu le refuza momentan. Deci le las pentru serile de saptamana viitoare.
Deocamdata e weekend, poate unul din putinele weekenduri de anul asta cand mai am viata sociala. Deci maine dansez, ascult house, uit de amperi si volti, si singurul gateway la care ma gandesc e cel catre paaaaaaaaaaaaaarty tiiiiiiiimeeeee!!!!!!!!!!
Yes, yes, yes, o merit, serios!

Insomnia, zapaceala si frumosul

Daca vrei sa-i faci viata grea unei marmote, las-o singura. In scurt timp va suferi de insomnie si zapaceala (cu-atat mai mult daca e zapacita din nastere), dar pe de alta parte va deveni mai sensibila la frumos.

Cum e cu insomnia...De 2 nopti eu nu mai pot sa adorm, desi mi se-nchid ochii inca de pe la 10 seara. E cea mai nasoala faza...sa stai in pat, obosit mort, si sa nu poti adormi. Pe langa singuratate, care e o boala grea de care scap de-abia vinerea viitoare, m-am gandit eu marmotzeste si-am gasit si-o alta cauza. Amestecul de lecitina, Supradyne si cafea...Ce se-ntampla e ca in timpul zilei uit mereu sa iau lecitina de care am disperata nevoie, impreuna cu Supradyn-ul care se presupune ca ar suplimenta cu ceva vitamine excesele mele de junk food. Asa ca le iau seara. Si tot cam pe seara mai beau o cafea ca nu cumva sa mi se diminueze atentia la volan, care oricum e cam la nivelul beculetului rosu (atentia, nu volanul, deci nu vanati greseli:))...

Cum e cu zapaceala...Azi dimineata mi-am dat seama ca mi-am uitat laptopul de-abia cand am ajuns langa masina...Ceea ce mi-a amintit ca prin generala am ajuns o data la scoala fara ghiozdan:)))
Tot azi dimineata mi-am pus la loc casetofonul de la masina si il tot maltratam pentru ca nu vroia sa porneasca. L-am tot sucit si invartit pana mi-am dat seama ca de fapt nici nu aveam cheile in contact...Saracutzul meu casetofon...ma mir ca inca mai merge...

Cum e cu sensibilitatea la frumos...Ei, aici sunt multe de spus....Pentru ca frumosul pentru mine ia multe si nebanuite forme, atunci cand sunt singura.
In primul rand, acum pe seara am fost toata numai un zambet vazand ca rauletul de langa mine s-a imbogatit cu ceva inaripate, sub forma unor rate si a unor gaste, atat de frumose incat eu le-am vazut lebede.
O alta forma a frumosului e salutul neasteptat. Uite-asa, ma vede lumea pe hol la serviciu si-mi zice "hello", fara sa ma cunoasca. Tot frumos e si cand primesc mesaje de bun venit de la cineva aflat peste mari si tari, tocmai in State, dar care s-a gandit la noua colega, spre deosebire de unii, aflati doar la cativa metri, carora cu greu le pot smulge cateva vorbe...
Dar cel mai frumos dintre toate e ca azi am luat masa cu niste romani pe care i-am depistat repede in firma, cu simtul meu dezvoltat de marmota. Si yuppy am mancat la ora 1 ca romanii, nu la 12 ca flamanzii - iarasi a se citi fara diacritice:))).

Tot azi mi-am amintit ca darul cel mai de pret al unui om se afla-n sufletul pe care-l are, si felul in care stie sa ti-l arate. Pentru ca astazi am intalnit printre altele un om pe care desi il cunosc prea putin, il pot numi un om aparte. Din punct de vedere al sufletului. E un om cu un suflet frumos.

Un fel de PS: A nu se intelege din inceputul postului ca am fost lasata singura in mod voit. In zilele noastre se cheama "plecare on business", ca sa fiu in ton cu barbarismele. Hi, hi, imi amintesc cuvantul asta din weekend, ce barbar suna:))))

Uof

Oftatul asta e pentru ca aud din ce in ce mai des de rau despre Romania.
Am multi colegi de serviciu care au fost la Bucuresti pentru cateva zile la diverse proiecte. Toti au avut experiente negative.

Unul nu s-a inteles deloc cu cei de la sucursala noastra din Bucuresti...cica slab pregatiti...altul era ofuscat pe taximetristi...si altul m-a lasat cu gura cascata: cica cei de la hotelul la care a stat i-au spus sa nu care cumva sa iasa noaptea din hotel. Si cum omu' circula numai cu masina privata a firmei si cu soferul firmei, pentru ca nu-l lasau sa ia taxiul, a stat cuminte in camera de hotel. In loc sa guste din viata de noapte din Bucuresti...
Mai rau, tot el mi-a povestit ca un alt coleg a fost batut pe strada. Vroia sa schimbe niste bani si in loc sa se duca la casa de schimb, a avut incredere intr-un escroc care l-a aburit pe strada...

Mda, imi place ca strainii sunt sfatuiti sa nu iasa seara, ca nu cumva sa vada ca in Romania oamenii stiu sa se distreze, dar in schimb nu-i previne nimeni sa nu schimbe bani decat in locuri sigure...
M-am simtit foarte prost cand am auzit toate astea...E clar ca nu prea stim sa scoatem in evidenta ce-avem si noi frumos in tara...
Macar am un coleg care fusese in Downtown si-i placuse. Dar cu o floare nu se face primavara.